Ştiu că alegerile ard mai ceva ca "vitrionu'". Cu toate acestea pe mine altceva mă sîcîie de la un timp încoace. E vorba de povestea subiectelor destinate bacalaureatului la "română", propuse de Ministerul Învăţămîntului sau cum s-o mai numi el acum. Interesant e că pînă să ajungă la o coerenţă a strategiilor de amploare, pe termen lung, pentru învăţămîntului nostru, instituţia guvernamentală menită să se ocupe de asta îşi tot schimbă numele cam la fiecare nouă înscăunare de ministru. Chestie care denotă al dracului de multă seriozitate şi competenţă din start. În fond, toată lumea ştie cît de disperat e chelul după tichia lui de mărgăritar. Dar să vedem despre ce e vorba în propoziţiune.
La început, a fost apariţia celor o sută de subiecte destinate examenului oral la limba şi literatura română din cadrul bacalaureatului pe 2008. A fost o emanaţie venită din partea Ministerului Învăţămîntului. Multă lume a privit-o cu stupoare. Printre aceşti oameni au fost profesorii de limba şi literatura română. O mulţime dintre ei s-au indignat, iar o mică parte s-au decis chiar să reacţioneze. S-au adunat şi, studiind subiect cu subiect, au demonstrat că măcar 26 dintre textele propuse spre analiză nu au nicio legătuă cu literatura în general şi cu cea română în special. Concluziile le-au făcut publice, adresînd totodată şi un soi de petiţie prin care cereau onor ministerului să renunţe la acele subiecte, atrăgînd atenţia şi asupra unor numeroase alte neajunsuri. Oficialităţile în cauză s-au făcut că plouă, avînd cu siguranţă alte cestiuni mai importante la ordinea zilei. Ceea ce a reuşit să-i scoată din amorţeală şi să se anime a fost declaraţia unei profesoare care a spus că elevii vor putea contesta şi acţiona în instanţă Ministerul Învăţămîntului, deoarece subiectele propuse nu se regăsesc în programa şcolară. Ce-i drept, nu-i păcat. Se mai încercase anterior o intervenţie discretă şi oarecum colaterală, aşa cum se obişnuieşte pe la noi. Dinspre Olimpul instituţiei au adiat sfaturile paterne, dar nelipsite de un damf autoritar şi vag ocult, oferite profesoarei socotite capul răutăţilor. Numai că doamna aceea nu şi-a băgat deloc minţile în cap şi a mers mai departe, procedînd aşa cum am arătat mai sus.
Iritată peste măsură, cetăţeanca Zvetlana Preoteasa - ajunsă printr-un misterios concurs de împrejurări secretar de stat la minister, şefa învăţămîntului preuniversitar - a dat cîteva replici nevricoase prin presă. Unele care au suscitat ori nedumeriri, ori zîmbete. Scoasă din răbdări, onorabila a decretat mobilizarea generală printre înalţii funcţionari ce-i are prin jur, punîndu-şi cu toţii serios mintea la contribuţie. Cît de serios se poate vedea cu ochiul liber din comunicatul pe care l-au dat pompos şi oficial către mass-media şi prostime. O să-mi permit pe parcurs să prezint cîteva citate din această capodoperă de gîndire logică, inspirată elocinţă şi devoţiune profesională menită să ducă naţiunea îndărătnică spre capitalismul european în zbor.
Comunicatul M.E. porneşte printr-un atac ce face referire la "promovarea intereselor politice şi de grup" de care adunarea profesorilor protestatari se face vinovată aşa, aprioric şi kantian, denigrînd conducerea ministerului. Se foloseşte din greu academicul principiu las' că ştim noi, bă, cine sînteţi şi de ce faceţi voi gît. Se fac insinuări transparente, reliefîndu-se ideea că printre contestatari se află ipochimeni care - crimă, dom'ne, crimă! - au publicat manuale de specialitate. Probabil că, în viziunea celor ce au redactat comunicatul, dacă erau şi ei cineva de talia universitarului Florin Salam altfel stătea situaţia. Se continuă cu ideea că toţi aceşti profesori care n-au găsit nimic mai bun de făcut decît să scrie manuale se simt acum ameninţaţi în interesele lor pecuniare de promovarea subiectelor elaborate cu trudă şi talent de minister. Iar subiectele cum pot fi altminteri decît: "reformatoare, europene, stimulative şi anti-conservatoare". Pe alocuri pare că însuşi Caţavencu - trăitor însă în timpurile noastre - ar fi redactat o bună parte din comunicatul de presă, perorînd la nesfîrşit despre Eurrropa, Rrreformă şi Prrrogres, dar tăcînd chitic în problema esenţială: cea care priveşte strict limba şi literatura română, bagatelă scoasă de tot din logica afirmaţiilor Biroului de Presă al M.E. . În plus, sînt aduse noi viziuni, esenţialmente moderne, în care se împleticesc stimabilii într-un scorţos şi totodată cîlţos limbaj, ţinte nobile ale învăţămîntului naţional precum "perspectiva comunicativă funcţională" şi "competenţa de exprimare". Văleu!
Doamna Zvetlana Preoteasa - profesoară de engleză, zice-se, şi intelectuală de mare rafinament, la fel ca şi superiorul său - a făcut greşeala fatală de a se prezenta pe un post de televiziune. Să-mi fie cu iertare, dar nu prea dădea dovadă de "competenţă de exprimare" şi nici că ar avea habar despre ce vorbeşte. Dumneaei era convinsă că "Pactul politic pentru Educaţie", cel adoptat de partidele parlamentare la Cotroceni, sau o cuvîntare anostă a politicianului J. Scheele sînt subiecte cît se poate de nimerite şi de necesare la proba de limbă şi literatură română. Niciun reporter n-a avut prezenţa de spirit să o întrebe: "Doamnă secretar de stat, dacă subiectele astea-s tocmai bune pentru proba de limba română, de ce n-or fi ele la fel de nimerite şi pentru matematică sau biblioteconomie?". Tare aş fi fost curios să văd şi să aud ce răspuns ar fi dat augusta funcţionăreasă.
Mărturisesc, ba încă dînd dovadă de o mare lipsă de ruşine, că nu ştiu cine sînt reputatele Luminiţa Marcu şi Claudia Buruiană. Nici dumneavoastră nu le cunoaşteţi pe duduile respective? Mare păcat! De ce? Fiindcă domniile lor, aşa cum arată comunicatul Ministerului Învăţămîntului, sînt autoarele, printre alţii, ale "unor texte nonliterare fundamentale pentru înţelegerea lumii în care trăim". Nici mai mult, nici mai puţin!
După mintea mea, texte nonliterare fundamentale pentru înţelegerea lumii în care trăim arată cu totul şi cu totul altfel. Şi, nu-ş' ce mă face să cred, dar bănuiesc eu că au alţi autori...
Însă în cele care sînt date spre analiză şi comentare la bacalaureat se regăsesc pasaje nonliterare din gîndirea ilustrissimelor doamne Marcu şi Buruiană, dar nu şi texte literare de-ale lui Ion Luca Caragiale şi Nichita Stănescu. Nenea Iancu, de!, e de înţeles, le-o fi profund antipatic pedagogilor de şcoală nouă încleiaţi în fotoliile lor minsteriale, dar cu Nichita, săracu', ce-or fi avut? Probabil că, după cum se spune în limba elevată a protipendadei dîmboviţene " nu se merită, nene, să-ţi mai baţi capul şi cu ăştia pen'că, vezi tu, unu e învechit în ultimu' hal, e ieşit dă tot din trend, iar alilantu', poietu', scrie, frate, nişte chestii de nu le înţelege niminea". Aşa că, după o judicioasă şi plină de competenţă analiză, i-au suprimatără pe amîndoi.
În această logică, mîine-poimîine, în virtutea aceleiaşi bizare şi aberante orientări, chipurile, moderne şi europene, înţeleapta comisie de elaborare a subiectelor de bacalaureat va propune inovaţii şi mai revoluţionare, tot mai actuale şi mai drăguţele, gen texte din Alessandra Stoicescu (mare teleast român - parcă şi văd plăcuţa ce va purta numele străzii!) sau Simona Sensual (jurnalist - ăsta musai să fie bulevard, pe undeva, spre şoseaua de centură...).
Pîcla adîncă în care se află gîndirea diriguitorilor învăţămîntului românesc ameninţă să contamineze grav întregul sistem, cu efecte - nu-i vorbă mare - dezastruoase asupra întregii societăţi. Rînd pe rînd, calitatea miniştrilor de la Educaţie a scăzut într-un ritm de spaimă. Cel din urmă, deşi era greu de crezut, e şi mai slab pregătit, ca să folosesc un eufemism, de cît predecesorul său. Şi, în buna tradiţie a politicii noastre, s-a înconjurat de unii şi mai incompetenţi decît el - dacă se poate imagina aşa ceva. Modelul Svetlana Preoteasa vorbeşte de la sine. Să laşi o asemenea persoană, cu "calităţile" sale de uluitoare excepţie, să conducă destinele învăţămîntului preuniversitar, e o decizie de o crasă iresponsabilitate. Pentru această mizerie pe care au comis-o, ar trebui demişi cu toţii, inclusiv membrii comisiei de elaborare a subiectelor de bac. Cu cît mai urgent, cu atît mai bine. Iar în locul lor să vină nişte profesionişti conştienţi că Europa înseamnă, poate înainte de ponderea comerţului în balanţa mondială sau mai ştiu eu de ce alţi parametrii economici, o anumită spiritualitate. Fără cultura şi civilizaţia pe care a edificat-o de-a lungul secolelor Europa pur şi simplu nu ar exista, rămînînd doar o peninsulă mai mare a spaţiului asiatic.
Dar cine să-şi bată capul cu parascoveniile astea? Ministrul învăţămîntului? Păi, 'mnealui e plecat în concediu. Nu de alta, dar omul e ocupat pînă peste urechi cu alegerile, fiind candidatul P.N.L. la Primăria Iaşului. O să ziceţi că mai e o şansă. Hm! Chiar dacă ieşenii ar strînge din dinţi şi, cu lacrimi în ochi, cunoscînd relizările actualului ministru, l-ar alege primare, sacrificîndu-se pentru binele copiilor noştri, tot nu văd vreo perspectivă mai luminoasă. Duduia Zvetlana e tot din P.N.L., iar criteriile după care se fac numirile în postul de ministru nu sînt nici pe departe cele bazate pe competenţă şi caracter, ci unele de gaşcă politică. Pare un scenariu tocmai bun pentru un film de groază. Dar tradiţia miniştrilor catastrofali ai învăţămîntului ar continua fără greş. Astfel, aplicînd neabătut viziunea de acum a Ministerului Învăţămîntului, aşa cum clocoteşte ea prin ţestele diriguitorilor săi, peste nici două generaţii, cel mai întins şi mai important capitol din gramatica limbii române va fi Interjecţia, iar nepoţii noştri vor crede că literatura a fost o ocupaţie arhaică şi foarte ciudată a vechilor locuitori ai Daciei. Continuînd exact traiectoria ce ne e trasată azi, ministrul de atunci va decide, după ce se va scobi niţeluş în nas, dînd aerul că gîndeşte: "Scoateţi, bă, frătimegilor, scîrboşenia aia dă literatură dîn pogramă, că mă inervează cu nervii!". Nu, nu-i vreo greşeală. Aşa se va numi în viitor respectivul normativ: Pogramă. Cuvîntul va fi explicat în DEX-ul din vremea aceea, DEX ce va conţine 68 de pagini bogat ilustrate, plus cinci CD-uri cu "Clasicii manelelor", ediţie de lux sponsorizată de Academia Florin Salam. Desigur, va fi un supliment de Valentine's Day a popularei reviste Gygy.
